Dumineca orbului

Acceleratul intra in Gara de Nord cu o intarziere de doua ceasuri; la unu dupa miezul noptii. Cand au prins a se perinda constelatiile semnalelor luminoase, discurile semafoarelor oblice si albastrele panouri de reclame, Sergiu Miclaus nu-si mai stapani neastamparul.
Insfaca valiza usurica din plasa. Zvarli pardesiul de gabardina pe brat si, in loc de politicos salut, o privire asasina de gangster celor doua vaduve de functionari superiori, care tot drumul i-au pus rabdarea la amarnic supliciu cu discutia lor mai volubila decat duruitul de ventilator. Ambele persoane au ramas petrificate pe marginea banchetelor.
Pentru prima oara in decurs de sase ore si-au pierdut graiul. Iar sincopa aceasta neprevazuta a dat tacerii o elocventa cu atat mai teribila. Tot astfel se intinde o nelinistitoare acalmie in natura paralizata de panica inainte de a se dezlantui cicloanele.